Ape
curgatoareHarazit de la natura cu o varietate
larga de relief, Bihorul are 11 cursuri principale de ape
curgatoare, colinare si de ses, la care se mai adauga vaile
abrupte cu spectaculoase râuri din zonele depresionare si
muntoase, care strabat judetul pe un parcurs de peste 350 km.
Atribuite Asociatiei Vânatorilor si Pescarilor Sportivi Bihor,
care are atribuit dreptul de pescuit recreativ sportiv pe
apele curgatoare, râurile din judet sunt pline de peste. Cu
toate ca gurile rele spun ca fondul piscicol a fost periclitat
ba de braconajul masiv, ba de poluarea accidentala, peste mai
este, si nu putin. Singura problema este ca-i acoperit cu apa.
Asa ca e nevoie de niscaiva maiestrie sa prinzi exemplare mai
acatarii, nu din cele cât degetul.
Cei care doresc sa-si încerce talentul
de pescar pot opta între Crisul Negru, Barcau sau Crisul
Repede. Altii, în cautare de zone mai pitoresti, unde pot sa
friga o slana în timp ce râma învata sa înoate, pot alege
Valea Ierului (aproximativ 35 km de Oradea, spre Diosig),
canalele Cefa III, Cefa IV sau, de ce nu, canalul colector
situat chiar în vecinatatea Pescariei Cefa (32 km), la iesirea
din localitatea cu acelasi nume.
Tot în fondul
piscicol în scop recreativ intra si canalul Taut-Barmod
(aproximativ 72 km, via Tinca), dar de prins se prinde bine si
pe Crisul Pietros, Valea Rosie, Aries sau Pârâul Iada.
Speciile de peste variaza în functie de relief. În apele de
ses cel mai mult se prinde caras, clean, rosioara, babusca,
scobar, mreana, somn si crap (mai greu), în vreme ce, cu cât
creste altitudinea, cu atât se restrâng speciile de ape mai
calme si apar cele de ape repezi - pastrav curcubeu, pastrav
indigen si lostrita. Tot în apele din zonele deluroase si
chiar de munte, mreana este deja o prezenta binecunoscuta
pescarilor.
Ape
statatoare
Ultimii ani au însemnat si
dezvoltarea sectorului piscicol privat în judet, în special
balti de pescuit de agrement. În prezent, aproximativ 30%
dintre lacurile bihorene din zonele deluroase si de câmpie
sunt gestionate de firme particulare. În nordul judetului,
pescarii pot opta între Vasad, Simian (70 km), Ianca (50 km),
Vaida (46 km), Cadea (48 km), Vasad (85 km, via
Sacueni-Salacea) sau Curtuiseni (80 km), Albis (62 km, via
Marghita-Buduslau), Crestur (56 km, via Sacueni spre Marghita)
si Sântimreu (20 km). Primele sase lacuri sunt ale AJVPS, iar
restul private. De prins, se pot prinde caras, crap, rosioara,
babusca, somotei, somn si stiuca.
Partea de sud si sud-est a judetului are
si ea lacuri, mai putine, dar câteva care merita atentie. Cel
mai accesibil, atât din punct de vedere al distantei, cât si
al ofertei piscicole, este amenajarea privata Cefa, unde stau
la dispozitia pescarilor doua bazine de câte 6 hectare
fiecare, populate cu crap, caras, stiuca si somn. Alte lacuri
de interes sunt cele private de la Livada (22 km), Gepiu (25
km), Apateu (14 km), Miersig (40 km), Paleu (15 km) sau cele
ale AJVPS din Les (10 km), Valea Popilor (28 km) ori
Saldabagiu (3 km).
În fiecare, carasul si somoteiul
este prezent în cantitati suficiente, iar crapul si stiuca
sunt capturi mai rare, însa spectaculoase. Nu este de scapat
din vedere lacul privat de lânga Bors, spre Santaul Mare, cu
peste 50 de locuri amenajate si foarte bine populat. Aici se
plateste doar distractia, iar pestele prins este eliberat
imediat. Totusi, daca cineva doreste sa cumpere capturile, are
posibilitatea la un pret rezonabil. Este lacul cu cele mai
bune amenajari, inclusiv locuri de gatit în aer liber, spatiu
verde pentru plaja, dus, toaleta si apa curenta si, în pofida
acestora, cu cea mai mica taxa dintre toate baltile private
din judet.
Cel mai tare
Cea
mai mare acumulare de apa si cel mai mare fond piscicol din
România este lacul de la Tileagd, ultimul în aval pe Cris din
salba celor trei acumulari. Cu o lungime de peste 6,5 km si
latime medie de 1,8 km, lacul are povestile lui. Capturi de
crap de peste 10-12 kg ori somn de 70 kg, la care au
contribuit si imaginatia nativa a satenilor din zona, au dus
la perpetuarea din generatie în generatie a legendei
monstrului ucigas care se spune ca ar fi un exemplar de somn
lung de peste 5 metri, pe care oamenii l-au botezat Misu.
Trecând de la fabulatie la realitate, lacul Tileagd
are cea mai mare densitate de peste din toate apele tarii si o
varietate surprinzatoare. Gasiti aici de la banala albitura si
babusca, la mreana, pastrav si chiar lostrita. Exemplarele
mari sunt preponderent crapul, stiuca si somnul, însa din
speciile comune gasiti aici si caras de peste 1,2 kg ori salau
si biban gigant de aproape 1,5 kg. Adâncimea sa si conformatia
fundului albiei fac, însa, din prinsul pestelui o problema pe
care nu multi se pricep sa o rezolve.
Lacul este
administrat de AJVPS, iar pescuitul, ca de altfel si în
celelalte cazuri, este acceptat doar cu permis de pescuit.
Sorin Sotoc
sorin.sotoc@informmedia.ro
BluePink 
